marți, 11 februarie 2014

Ganduri proiectate pe pereti de sticla . . . dincolo se vede primavara

Se intampla multe lucruri in viata ta doar pentru a-ti aduce aminte tu, cel care le traieste, de mici adevaruri pe care le-ai uitat si fara de care nu ai putea sa ajungi la mal, la plajele cu ape line si calde . . .


"
Draga mea O. . .

M-ai pus in dificultate, prima reactie mi a fost: “ok, dar eu ce ar trebui sa fac acum?”.

Si uite ca iti scriu si eu, nu as putea sa las o emotie pozitiva sa se stinga, cred ca am datoria sa dau inapoi o parte . . . poate e imperativul categoric a lui Kant sau poate s doar invataturile bunicii sau starea de bine pe care mi o ascunde in suflet furisarea primaverii printre umbrele mormanelor de zapada  . . . 

. . . am facut o proiectie, ma gandeam ca daca peste o vreme buna, as avea o fata, ajunsa, asa, la varsta noastra si m as gasi eu in postura de a i spune ca un parinte si ca prieten de nadejde un gand despre “dorul de vorbe si  imagini” i as spune asa  . . .

. . . nimic nu e mai pretios dar nici mai scurt ca viata omului si nimic mai adevarat ca viata asta a noastra se compune din momente, pentru ca ele au cea mai mare intensitate asupra stimulilor nostri, pe ele le vom pastra cu noi pana la sfarsit, restul dispare . . . e imperativ, deci,  sa cautam in permanenta momente, sa le traim, sa simtim emotia lor, in felul asta viata noastra va fi si echilibrata si fericita . . . atunci cand ne lipsesc momentele tindem sa cautam idei si imagini, sa facem proiectii ale gandurilor si dorintelor noastre, nu-i rau dar ar trebui sa fie doar o etapa menita sa ne readuca la momente . . . sunt cazuri in care unele persoane au esuat si de acolo s-au nascut capodopere ( imi vine in minte una „Asa grait a Zarathustra”), dar cu ce pret si cu ce sacrificii . . . asa ca draga mea, cu tot respectul fata de oamenii care au vazut idei si cu toata consideratia fata de lumea asta a reprezentarii in care m am afundat si eu cand eram de varsta ta, iti spun si sper sa ma asculti: cauta sa gasesti fericirea in momente si nu in idei . . . o imbratisare, un sarut pe ureche, un rasarit trait pe o plaja sau zambetul si vorba calda a bunicii astea toate sunt mult peste un sac de idei si de imagini pentru ca ele sunt un rezervor infinit de emotie . . .

Draga mea O.  .  ., un gand sincer care sper sa iti dea aripi sa te intorci la lumea ta cea nemelancolica, aceea plina de emotie impartasita :)

"



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu