Libertate . . . tavalita prin spumele marii

De multa vreme, atat de multa incat nu mai tin minte, am un vis, unul singur, un fel de coloana vertebrala, de azimut personal, acela de a fi liber, de a fi mereu liber . . .

Si, da am fost, sunt, voi fi . . .  daca ma intrebi, daca ma intreb eu pe mine asa raspuns primesti, primesc, asa cuvinte rosteste gura mea, asta cred eu, asta-i marea in care mi se scalda gandurile, doar pana aici pot vedea in cele mai multe momente.

Sa fii liber . . . ce-i libertatea si de unde vine ea? E la fel pentru toti?  O simti? E un sentiment de apasare sau unul de eliberare? Cu libertatea e greu, e o iluzie, un ocean care te inghite, o lumina care te orbeste. Probabil ca atunci cand esti cel mai sigur de ea, atunci ea e cel mai departe. E cumva trist, acum retrospectiv, dar mult prea greu corigibil, chiar si pentru ceea ce va urma.

Fie ca scapam de incorsetarea orasului, pierdut pe cine stie ce plaja pustie, sau pe creste de munte, fie ca  frica ma parasea in betia de adrenalina, fie ca imi pierdeam identitatea si toate resorturile ei prin multimi nesfarsite de oameni straini sau ca imi zburau toate grijile si gandul imi devenea singur si senin traiam doar o falsa libertatea, una de lut despre care nu as fi zis ca se va sfarama ludic candva.

Poate ca-s la jumatate de drum, poate ca ideile mi se vor rastalmaci din nou, poate voi avea norocul si deschiderea asta, dar cred acum, in vremea asta ca incep sa inteleg altfel libertatea. Si am sa ma refer la cea mai mare dintre ele sau de fapt, la starea ei pura, asa cum am resimtit-o eu.

Cred acum, ca liber esti cu adevarat atunci cand, cu luciditate te daruiesti, atunci cand pui tot sufletul tau, toate ideile tale, toata energia ta, toate cuvintele, respiratia ta, clipirile ochilor tai in mainile ei sau ale lui sau (mai tarziu) ale unei idei abstracte, care te inspira, te calauzeste si da sens vietii tale. Doar atunci uiti complet de tine pentru a te putea privi de sus pentru ca apoi sa ridici si ceea ce e mai necioplit din tine la o forma mai blanda.

In rest, nu, nu exista libertate, e doar o lupta perpetua de ajustare a corsetului, o traire falsa intr-o lume de care nu te vei fi bucurat chiar daca fructele vor fi fost multe, raurile bogate si oamenii pe langa tine buni si multi.

Tu cat esti de liber/a?